Programele de formare continuă vizează dezvoltarea competenţelor şi aprofundarea cunoştinţelor profesionale dobândite. Informatizarea tuturor aspectelor vieţii umane şi globalizarea, solicită tuturor profesioniştilor şi în special pedagogilor o atitudine deschisă faţă de capacităţile umane de înţelegere şi interacţionare cu o lume complexă, plină de provocări. Sursele alternative de informare: internetul, biblioteca, mass-media deschid o nouă dimensiune actului educativ, liberalizând accesul la informaţie. Profesia pedagogic presupune permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi ofere celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic până la finalul acesteia.
În acest context formarea profesională continuă vine ca suport didactic de neînlocuit, datorită actualităţii conţinuturilor didactice, metodologiilor utilizate, racordării programelor de formare profesională la standardele de formare profesională continuă şi Cadrului european pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională (EQAVET Framework).
Recent, au avut loc trei întâlniri cu trei grupuri de cursanţi în cadrul Parteneriatului dintre Biblioteca Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport şi Departamentul de Formare Continuă USEFS, care au avut subiect de studiu şi discuţie „Strategii de căutare şi regăsire a informaţiei în sisteme de date bibliografice – parte componentă a Culturii Informaţiei” în cadrul disciplinei Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale. Aceste întâlniri, au devenit tradiţionale şi decurg cu mult interes din ambele părţi. Chestionarul care a fost realizat în cadrul activităților, confirmă necesitatea lor. Cei peste 60 de respondenţi au evaluat atât tematica, actualitatea, cât şi metodologia de formare, modul de prezentare la cel mai înalt nivel. Doleanţele respondenţilor rămân constante: accesul la textul integral al publicaţiilor. Printre problemele ce se întrevăd în procesul instruirii şi în cadrul discuţiilor se disting lipsa experienţelor de utilizare a cataloagelor electronice de bibliotecă atât în propria activitate de informare cât şi în instruirea elevilor. Utilizarea practică a catalogului ca componentă a lanţului tehnologiei de acumilare a informaţiei practic lipseşte. Deşi bibliotecile universitare şi cele publice dezvoltă instrumente de regăsire a informaţiei de 30 de ani, ele rămân puţin cunoscute în metodologiile de învăţare din învăţământul preuniversitar. Prea puţin sunt cunoscute şi criteriile de evaluare a informaţiilor regăsite, a paginilor web etc. necesitatea cărora este recunoscută de audienţi.